Etapele realizării unei obturaţii de compozit (plombe)

Etapele realizării unei obturaţii de compozit (plombe)

În acest articol vă voi detalia cam care este raţionamentul medical şi etapele de realizare ale unei plombe, sau în termeni medicali obturaţii. De obicei aceasta se realizează dintr-un material numit compozit.

În trecut obturaţiile se realizau din cimenturi dentare sau amalgam (probabil toata lumea stie acele "plombe metalice" care se puneau în trecut si care "ţineau mult"). În pofida avantajelor pe care le aveau aceste materiale erau complet inestetice şi încet dar sigur au încetat să mai fie folosite întrucat toată lumea îşi doreste variante estetice de restaurare.

Voi folosi un caz recent pentru a detalia paşii parcurşi pentru realizarea unei obturaţii (plombe).

Descrierea cazului

Pacient tânăr se prezintă la cabient la consultaţia periodică. La consultaţie sunt observate 2 carii, una superficială şi una profundă, cu usoară sensibilitate la rece si dulce. Pacientului i se recomandă exereza imediată (curăţarea) a cariei profunde şi realizarea unei obturaţii de compozit. Dintele în cauză este un molar inferior de pe partea dreaptă.

Exereza în paşi mici a cariei

După îndepărtarea preliminară a smalţului de suprafaţă se observă situaţia din imaginea de mai jos.

Multiple puncte de carie sunt prezente pe suprafaţa ocluzală

Se observă multiple puncte de carie sunt prezente pe suprafaţa ocluzală (suprafaţa cu care pacientul mestecă). Alegem o freză calibrată pe dimensiunea leziunii carioase în aşa fel încât să nu sacrificăm smalţ sănătos.

Folosim indicator de carie de culoare verde

Caria începe să nu se mai vadă cu ochiul liber, deci începem să folosim o substanţă de culoare verde care ne evidenţiază unde mai sunt prezente bacerii, numit indicator de carie. După ce pacientul clateste cu apă, zona încă afectată de carie ramîne colorată in verde. Continuăm exereza cariei.

Din ce in ce mai putina carie

Repetăm pasul de mai sus. Observăm că avem din ce în ce mai puţină dentină colorată în verde ceea ce înseamnă ca ne apropiem de a curăţa în totalitate caria.

Verificam daca mai este prezenta caria

Desi chiar cu magnificaţia camerei nu pare să mai avem carie prezentă verificăm cu indicator de carie.

Asa arata o aplicare cu indicator inainte ca pacientul sa clateasca

Înainte ca pacientul să clatească aşa se prezintă dintele în care am aplicat indicator de carie.

Dupa clatire dintele este curat de carie

După ce pacientul clăteşte observăm absenţa oricarei coloraţii. Dintele este acum curat şi caria a fost curaţată în totalitate. Zonele uşor maronii sunt datorate unui fenomen de autoaparare al dintelui, nereprezentând afectare bacteriană.

Gravarea acida a smalţului si dentinei

După exereza completă a cariei începem procesul de realizare a obturaţiei.

Gravarea acida a smaltului si dentinei

Primul pas este acela de gravare acida. Se foloseşte un acid special pentru a demineraliza smaltul si a grava dentina cu scopul de a crea o suprafaţă mai poroasă la care poate adera foarte bine bondingul (lipiciul special care se foloseşte pentru a lipi plomba de dinte). Fără acest pas obturaţiile ar fi mult mai putin rezistente.

Aplicarea bondingului

Aplicarea bondingului pe smalt si dentina

După ce acidul este clatit abundent cu apă sterilă, suprafaţa cavităţii este uscată si se aplica bondingul (lipiciul special). După aplicare acesta se polimerizează cu lampa UV (lampa aceea cu lumină albastră).

Aplicarea compozitului

După polimerizarea bondingului se poate începe aplicarea compozitului. Deoarece fundul cavitătii este neuniform se începe prin aplicarea unui compozit fluid. Acesta are rolul de a crea un fund al cavitătii drept, usurânt adaptarea compozitului normal. După aplicarea compozitului fluid dintele arată ca în imaginea de mai jos.

Aplicarea compozitului fluid

După compozitul fluid se aplică compozitul normal în straturi pană la umplerea cavităţii şi remodelarea morfologiei ocluzale.

Aplicarea compozitului

După modelarea morfologiei dintele arată ca în imaginea de mai sus. Următorul pas este finisarea obturaţiei si verificarea ocluzei (noua plombă nu trebuie sa fie mai înaltă decât ar trebui pentru că va fi solicitată suplimentar şi îl va incomoda pe pacient).

Dintele la final

După finisare dintele arată ca nou. În acest caz nici nu se observă diferenţa între unde avem obturaţie şi unde dinte.

Notă explicativă

Ca şi notă exeplicativa ce vedeţi cu verde şi clema metalică din jurul dintelui se numeşte digă şi are rolul de a izola dintele de mediul bucal, respectiv de salivă si vaporii din respiraţia pacientului. Acestea influenţează negativ procesul de polimerizare al bondigului si al compozitului şi introduc bacterii in interiorul cavităţii preparate.


Autor: Dr. Ionescu Alexandru

Cabinet stomatologic în Targu-Jiu situat pe Strada 9 Mai, nr. 44bis ce vă oferă servicii stomatologice complete ca terapia cariilor, endodontie, protetica, chirurgie dentara, igienizare si profilaxie de o inalta calitate.

Comentarii la “Etapele realizării unei obturaţii de compozit (plombe)”